Simbolul vetrei in traditia romaneasca

Suntem deja in ultima luna a toamnei, iar frigul incepe sa ne cuprinda din ce in ce mai mult. Motiv numai bun sa ne aducem aminte de bunici, de casele si bucatele taranesti, de ulitele satelor pe care se va asterne in curand zapada deasa, dar si de vatra casei, in jurul careia se aduna nu numai arome de cozonaci si alte bunatati in prag de iarna, dar si oamenii, in cautare de caldura si povesti.

In traditia romaneasca, locuinta nu are doar rol de acoperamant, ci inglobeaza o multime de superstitii si crezuri legate de constuctia ei, de pamantul pe care este asezata, de orientare si compartimentare. Este cadru de desfasurare a vietii de familie, un spatiu sacru si intim, in care se perinda atat generatii de oameni, cat si obiceiuri, griji si bucurii. Oamenii sunt legati de casa parinteasca si orice lucru din cadrul acesteia are locul sau respectat cu sfintenie: icoana, patul, masa, vatra. O data construita, casa isi ia in primire rolul si familia cu aprinderea primului foc in vatra.

Simbolul vetrei in traditia romaneasca la Restaurantul Vatra Bucuresti

In satele traditionale, vatra este simbol al casei romanesti, al traditiei, al dragostei si al statorniciei. Se afla acolo, in coltul sau bine ales chiar de la ridicarea casei, si asista tacuta si fidela, an de an, la cele mai importante evenimente din familie: casatoria, nasterea, botezul, moartea, adunarea in jurul mesei, rugaciunile. Vatra nu are doar rol de cuptor. Ea este sufletul si pazitorul casei, deopotriva o inchegare fizica de lut, ce incalzeste, lumineaza si pregateste hrana, si o impletire mistica intre pamant si foc, ce furnizeaza stapanilor casei directii de conduita si gandire, dar si surse frecvente de angoase, de superstitii si credinte populare.

Rolul spiritual al vetrei se reliefeaza inca de la constructia casei (se alege loc bun, curat si cu rod), si continua sa se evidentieze in aproape orice activitate casnica, datorita asocierii cu aspectele mistice ale focului. Asemeni Soarelui prin razele sale, focul simbolizeaza fecundarea, purificarea, lumina, hrana si intelepciunea, dar prezinta si un aspect negativ: intuneca, sufoca, arde si distruge. De aceea, prin respectarea focului si a vetrei, iti protejezi casa si urmasii de duhurile rele: sa nu mananci pe vatra caci mananci norocul si tragi a saracie; sa nu dai foc seara ca dai somnul celor din casa; sa nu dai foc din casa cand ai copil mic, ca plange copilul; nou – nascutul se pune pe vatra, ca sa nu se deoache asa cum nu se deoache cuptorul; mireasa, intrand in casa socrilor, trebuie sa imbuneze sufletul stramosilor strangand in brate cuptorul etc. Tot aici, la vatra, se practica si farmecele si vrajitoriile, ca acelea de aducere a dragutului, de aducere sau alungare a ploii, zapezii, grindinii, vantului, de belsug in casa, de sanatate si spor.

Sunt interesante si credintele cu privire la coacerea painii in vatra. Cand se pune in cuptor, se face cruce deasupra gurii cuptorului cu lopata; painea in cuptor nu se numara, ca ramai fara paine sau poti atrage chiar moartea; painea uitata pe cuptor nu se mai consuma, ca sa nu uite oamenii de tine – astfel de paine se strange pentru farmece, se da la fete, ca sa le uite lumea si sa nu se marite; indata ce se scoate painea din cuptor, se arunca lemne in foc, pentru a avea pe lumea cealalta scara de suit la cer. Si cate si mai cate…

Credintele si superstitiile legate de vatra se regasesc intr-un numar impresionant de mare in folclorul romanesc, iar cele mai multe dintre ele vorbesc de interzicerea savarsirii faptelor rele in fata vetrei, caci focul are si partea sa demonica, justitiara: focul este prezent in iad, unde ii arde pe cei cu pacate.

Acum, departe in timp de toate obiceiurile ce odinioara constituiau regula in casa taraneasca, ne adunam in jurul vetrei tocmai sa ne amintim de ele, sa stim ce mostenire avem, sa stim ce pastram si ce schimbam, sa stim ce trecut ne-a plamadit poporul. Din respect pentru traditia romaneasca, Restaurantul Vatra s-a straduit de-a lungul timpului sa pastreze, sa puna in valoare si sa faca si altora cunoscut tot ce are mai frumos folclorul nostru: decor rustic, muzica si dansuri populare, dar, mai ales, mancarea gatita cu suflet pe vatra.