„Painea noastra cea de toate zilele…” (2)

Vatra Separator

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care omul le-a descoperit in timpul evolutiei sale a fost painea. O regasim pretutindeni, in religii si credinte populare, in obiceiuri stramosesti si legende, in sanul familiei, in ceea ce spunem, credem si gandim. Ne-a insotit viata de zi cu zi, fiind martora tacuta la cele mai mari evenimente din viata noastra, de la nastere si botez, pana in moarte, ajungand, astfel, sa capete o insemnatate culturala si sociala nebanuita.

In traditia crestin ortodoxa, painea este simbolul vietii, bogatia pe care I-o cerem Domnului prin rugaciuni si pilde din vremuri pre-crestine. Acum peste doua mii de ani, Iisus Hristos impreuna cu Apostolii Sai au luat parte la celebra Cina cea de TainaMantuitorul a rupt o paine si a spus : „Mancati! Acesta este Trupul Meu”, si pornind de la acest eveniment, astazi crestinii se impartasesc cu vin si anafura si se roaga pentru „painea cea de toate zilele”.

Aceste valente sacre s-au transmis ulterior si in credinta populara, punand, astfel, bazele unor cutume ce rezista chiar si modernismului zilelor noastre. „Grâul este cinstea mesei“, spunea folcloristul Simeon Florea Marian. In lumea satului romanesc exista inca obiceiul ca painea, simbol al hranei esentiale si intruchiparea lui Dumnezeu, sa fie asezata la loc de cinste pe masa, intr-un stergar alb si curat, iar apoi ca stapanul/ stapana casei sa faca semnul crucii deasupra acesteia inainte sa o imparta celor adunati la masa.

Granele, faina, aluatul si, in cele din urma, painea poarta o simbolistica arhaica ce rezista generatie dupa generatie, pretinzand din partea romanilor si, in special, a credinciosilor, o atitudine de respect si pietate. De exemplu, in satele Moldovei, risipirea painii sau nerespectarea acesteia inca sunt considerate mari pacate caci fiind tovarasa fizica, dar mai ales simbolica, de-a lungul vietii, painea este uneori semn de bucurie si belsug, alteori de necaz, pierdere si moarte.

Paine si sare pentru ospitalitate

Rolul painii merge chiar mai departe, depasind granitele gospodariei. In culturile slave si, prin influenta, si in cea romana, painea si sarea au constituit din timpuri imemorabile semne de prietenie, pretuire, cinste si ospitatalitate. In Evul Mediu, juramintele si tocmelile erau facute „pe paine si sare”, iar o data pecetluite, cinstea oamenilor era echivalata cu pretul acestor avutii: painea (graul) simboliza bogatia campului, iar sarea – adevaratul aur al antichitatii, fiind cel mai scump produs de comert din acea vreme. Chiar si astazi ne exprimam ospitalitatea in acelasi mod: tari precum Rusia, Romania, Ungaria, Ucraina, Macedonia sau Grecia isi primesc intotdeauna oaspetii straini cu paine si sare, in semn de prietenie si prosperitate.

Si tot in jurul painii, s-au creat si cele mai diversificate filosofii si sloganuri de-a lungul vremii: din Israel a pornit ideea de asociere a acesteia cu banii, motiv pentru care „muncim ca sa ne castigam painea”. Lenin a promis poporului „pace, pamant si paine”, in timp ce pentru indieni, necesitatile vietii se reduc la trei lucruri: casa, haine si paine. Expresia „paine si circ” a fost folosita de poetul latin Juvenal pentru a ironiza interesul exagerat al poporului pentru lucrurile neinsemnate din viata de zi cu zi, iar una dintre multele superstitii legate de painespune ca o paine asezata pe masa invers (cu susul in jos) adduce ghinion.

Vatrar Bottom Separator
Vatra Restaurant
Vatra Restaurant Wine Cellar
Visit Vatra Restaurant
Vatra Footer Logo
Vatra Phone

CONTACT US

Vatra Location

VISIT US

Ion Brezoianu Street, No. 19
Sector 1, Bucharest, Romania

Copyright© Restaurant Vatra 2018. Toate drepturile rezervate.
Termeni si conditii | ANPC | SOL
Designed by Venkon