Delicatese din farfurie: Branzeturile

Gustoase si volubile, branzeturile sunt o parte esentiala din dieta zilnica a fiecarei persoane, fiind o sursa importanta de calciu si grasimi penru organism. Se pot consuma ca aperitiv inainte de masa, ca o simpla gustare intre mese, in platouri combinate cu fructe sau alte aperitive reci, sau pot fi folosite la gatit – in sosuri, pentru deserturi, pentru gratinat etc.

Branzeturile se obtin prin inchegarea laptelui de vaca, oaie, capra sau bivolita. Laptele se covaseste folosind o combinatie de cheag (sau substituenti) si acidifiere. Bacteriile sunt cele care acidifiaza laptele si joaca un rol important in definirea texturii si aromei multor feluri de branza. Pentru un plus de savoare, branzeturilor li se adauga diverse plante, mirodenii sau mucegaiuri.

Branzeturi la Restaurant Vatra Bucuresti

Exista peste 650 de tipuri de branzeturi in toata lumea, din care cele mai multe sunt preparate din lapte de vaca. Clasificarea branzeturilor se poate face dupa mai multe criterii – tipul de lapte din care sunt preparate, continutul de grasimi, consistenta, procesul de fabricatie, tara de origine etc.

1. In functie de laptele folosit:
a. din lapte de vaca: Mozzarella, Parmezan, Provolone, Mascarpone, Emmenthaler, Gouda, Cheddar;
b. din lapte de oaie: Roquefort, Pecorino, Nasal, Branza de burduf, Telemea de oaie, Cas de oaie;
c. din lapte de capra: Feta, Montrachet, Chevre, Caprino;
d. din lapte de bivolita, iapa, camila sau iac: Caravane, Airag.

2. In functie de consistenta:
a. moi: Mascarpone, Urda, Camembert;
b. semi-tari: Brie, Roquefort, Emmenthaler;
c. tari: Parmezan, Pecorino Romano;

3. Dupa procesul de fabricatie:
a. branzeturi cu mucegai in exterior: Brie;
b. branzeturi cu mucegai in interior: Roquefort;
c. branzeturi framantate: Branza in burduf;
d. oparite: Mozzarella;
e. saramura: Feta.

4. In functie de continutul de grasime:
a. branza slaba: Urda, Ricotta, Cottage Cheese;
b. semigrasa: Mozzarella, Halloumi, Caș, Telemea;
c. grasa: Branza de burduf, Feta, Brie, Gorgonzola, Roquefort, Camembert;
d. foarte grasa: Mascarpone.

5. Tara de origine: Anglia, Franta si Italia sunt printre tarile cu traditii indelungate in prepararea sortimentelor celebre de branzeturi precum Roquefort, Brie, Gorgonzola, Mozzarella, dar si Romania are cateva sortimente de branza pe care romanii, dar nu numai, le consuma in mod frecvent pentru prospetimea si savoarea acestora: urda, telemeaua, casul si branza de burduf.

In zona Sibiului este preparata branza fermentata in coaja de brad, dupa o reteta asemenatoare cu cea a branzei in burduf de oaie. Pasta iute de branza este indesata intr-un cilindru format din coaja de brad sau de molid. Branza capata astfel o aroma cu totul deosebita datorita rasinilor din coaja. Esentele din scoarta brazilor si molizilor erau folosite, in medicina traditionala, pentru tratarea diferitelor afectiuni ale aparatului digestiv.

Aperitive cu branzeturi la Restaurant Vatra Bucuresti

Atat branza, cat si vinul, cu traditii vechi de secole, sunt produse naturale care se consuma frecvent impreuna. Cu cat branza este mai alba si mai proaspata, cu atat vinul trebuie sa aiba o aroma si un miros mai puternic de fructe. Nu exista reguli stricte pentru alegerea vinului care acompaniaza un anume tip de branza, insa, in general, vinurile albe se potrivesc mai bine cu multe branzeturi decat vinurile rosii. Vinurile seci rosii proaspete se potrivesc perfect cu branzeturile moi, in special cele de capra.

Articolul Urmator