Ciorba Romaneasca

Ciorba, in bucataria traditionala romaneasca, reprezinta unul dintre cele mai gatite si consumate feluri de mancare. Saraca in calorii, usoara, proaspata si aromata, ciorba este considerata in Romania o mancare “de-a noastra”, autentica, nelipsita din alimentatia copiilor sau din dieta si adesea felul care deschide orice pranz romanesc.

Desi romanii se mandresc cu cateva retete de ciorba ramase din stramosi, care fac adesea deliciul strainilor aflati pe plaiurile mioritice, ciorba nu este, de fapt, o inventie romaneasca, ci vine de undeva departe, din vechi timpuri, arheologii descoperind vase ceramice de acum 5000 de ani care, se pare, erau folosite la depozitarea ciorbelor si supelor.

Supele si ciorbele au continuat să fie consumate cu regularitate incepand cu Evul Mediu, mai ales in perioadele in care exista penurie de alte alimente mai satioase. Ba chiar erau recomandate pentru recuperarea bolnavilor, datorita continutului de vitamine. In timpul perioadei renascentiste, ciorba a inceput să fie servita ca fel principal, s-au dezvoltat retete noi, mai elaborate, care includeau mai multe ingrediente si condimente. Astfel, pana in zilele noastre, s-a format o adevarata arta gastronomica in jurul ciorbei. Astazi, ciorba poate fi gasita in aproape orice restaurant, dar si in multe dintre gospodariile lumii, fiind aliment de baza, cu retetele specifice de pregatire transmise din generatie in generatie.

In meniul romanilor, ciorba a fost introdusa cu ajutorul trupelor Imperiului Otoman, din a carui limba am imprumutat inclusiv denumirea, si, mai tarziu, de cultura grecilor ajunsi pe meleagurile romanesti. Printre cele mai des consumate feluri de ciorba se numara ciorba de legume, de burta, de perisoare, de fasole, mai ales daca are in componenta sa si ceva afumatura, supa de pui cu galuste sau taitei si supele crema de broccoli, morcov, rosii sau ciuperci, des intalnite si in bucatariile internationale.

Mult iubita ciorba cu perisoare, reteta provenita de la greci, se regaseste, bineinteles cu arome specifice, si in gastronomia bulgarilor, a sarbilor, a croatilor sau a albanezilor. Similaritati intre bucataria romaneasca si cea bulgareasca se regasesc, de pilda, la ciorba de fasole, care se prepara ca si cea romaneasca, dar si la ciorba de burta, in care bulgarii prefera sa adauge usturoi, branza rasa, dafin si maghiran.

Ciorba clasica este un amestec de apa, legume radacinoase (morcov, telina, patrunjel), legume de sezon (dovlecel, rosii, fasole pastai, varză, cartof) sau leguminoase (fasole boabe, mazare) şi, optional, proteine animale (carne, peste, ou, smantana). Pentru potentarea aromei si condimentare, se pot folosi bors, hrean, ardei iute. Ca verdeata, la finalul prepararii ciorbei, se adauga patrunjel, cu excepția ciorbelor ardelenesti la care specific zonei este tarhonul. In ciorba de burtă nu se adauga verdeata.

O ciorba cu un continut predominant de legume are un continut caloric foarte redus si poate fi un aliment corect pentru orice moment al zilei, inclusiv pentru o cina usoara. Adaosul de carne, peste, ou si/sau paste fainoase duce la o crestere a aportului caloric si a consistentei acesteia.

Ciorbe la Vatra

Nici din meniul Restaurantului Vatra nu puteau lipsi retetele traditionale de ciorba de fasole, de burta, de perisoare sau de pui “a la grec”, gatite la foc molcom, sa-si lase ingredientele arome naturale. Va asezam langa si un ardei iute proaspat si o tuica romaneasca, sa va cinstiti cum stiti mai bine comesenii si stomacul (Vezi Meniu).

Copyright© Restaurant Vatra 2018. Toate drepturile rezervate.
Termeni si conditii | ANPC | SOL
Designed by Venkon